Departe, în noapte,
Un clopot bate, bate,
Cum bate uneori vântul
Pe întreg pământul.
Departe, pe un țărm,
Pescărușii dorm;
Marea e-nvolburată,
Zarea-i întunecată.
A nins ca într-un vis
Când cerul s-a deschis,
Pătura de omăt
Are aproape-un cot.
Departe, departe,
Mi-s gândurile toate,
De primăverile înmiresmate
Mi-e dor de nu se poate!
Departe-aș vrea să fiu acum,
Pe-un binecuvântat tărâm
Pe care nu cresc buruieni
Și nu-s geroase lungile ierni.
Departe, undeva,
Unde neliniștea n-are ce căuta,
Da, mi-ar plăcea să locuiesc,
Să simt că întineresc...
Anii următori să nu îmi pară
Prea greu de dus, ca o povară,
Ci minunați, ca în copilărie;
Departe, unde-i armonie, veselie...
Iubire necondiționată,
Bunătate nelimitată,
Credință nestrămutată,
Viață frumoasă, nu agitată.
Versuri © Crisastemis
Din Volumul - Nimic fără Iubire
Toate drepturile rezervate

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu